Totul despre cafeina

Totul despre cafeina

Cafeina este un compus natural care se regăsește în mai multe specii de plante inclusiv cafea, ceai și cacao 4. O ceașcă normală de cafea conține 75-100mg de cafeină, în vreme ce nivelul de cafeină din ceaiul preparat și cacao este mai scăzut 2,3,4. Cafeina este principalul compus activ din cafea, însă sunt prezenți și alți compuși care pot face dificilă diferențierea efectelor cafeinei în sine de cele generate de alți compuși 4.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) într-o evaluare a Siguranței Cafeinei a concluzionat că un consum moderat de cafeină de aproape 400 mg de cafeină pe zi (echivalentul a până la 5 cești de cafea), poate fi savurat ca parte a unui regim alimentar echilibrat și sănătos și al unui stil de viață activ [EFSA 2015].  Femeile însărcinate și care alăptează sunt sfătuite să-și limiteze aportul de cafeină la 200 mg pe zi [EFSA 2015].

Cercetările sugerează că un consum moderat de cafeină poate fi asociat unei game variate de efecte psihologice, inclusiv performanța mentală și fizică.

Cafeina este un stimulent ușor al sistemului central nervos și este asociată unei stări sporite de vigilență [Nehlig 2016]. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a concluzionat că poate fi stabilită o relație de cauzalitate între o porție de 75 mg de cafeină și o stare de atenție și vigilență sporită 22. Cafeina funcționează ca un antagonist al receptorului adenozină: cu o structură similară acestuia, cafeina se poate atașa de receptorii de adenozină, acționând ca un impostor și blocând acțiunile adenozinei, conducând la senzația de vigilență [Nehlig 2016]. Acest efect poate cauza perturbarea somnului la anumite persoane [Clarke], dar poate și contribui pozitiv în situațiile în care o stare de vigilență este necesară, precum schimburi de noapte, conducerea unui vehicul pe distanțe lungi și decalajul de fus orar [Ker, Schweitzer, Philip, Mets, McHill, Arendt].

De asemenea, cafeina poate contribui la îmbunătățirea performanței fizice în timpul exercițiilor de anduranță. Autoritatea Europeană a Siguranței Alimentelor (EFSA) a recunoscut că poate fi stabilită o relație de cauzalitate între aportul de cafeină și o performanță sporită a anduranței și capacității de anduranță (în ambele cazuri pentru 3 mg/kg greutate corporală cu 1 oră înainte de realizarea exercițiului), și reducerea efortului fizic perceput (4 mg/kg greutate corporală cu 1 oră înainte de realizarea exercițiului)23.

Cercetările sugerează că nu există o implicare a circuitului de dependență în efectele fiziologice ale cafeinei, prin urmare cafeina nu îndeplinește criteriile pentru a fi descrisă ca ‘un drog care provoacă dependență’ [Nehlig, Acquas, De Luca].

Este important de remarcat faptul că răspunsul la ingestia de cafeină poate fi diferit la fiecare persoană în funcție de variabilitatea genetică, iar indivizii își gestionează adesea propriul aport de cafeină pentru a corespunde stilului de viață personal5,6,14,15,16.

Referințe:

  1. Fredholm B.B. et al. (1999) Actions of caffeine in the brain with special reference to factors that contribute to its widespread use. Pharmacol Rev, 51:83-133.
  2. Illy A. et al. (1995) Espresso Coffee. The chemistry of quality. Academic Press, London.
  3. Harland B.F. (2000) Caffeine and nutrition. Nutrition, 7/8: 522-526.
  4. Heckman M.A. et al. (2010) Caffeine (1, 3, 7-trimethylxanthine) in foods: a comprehensive review on consumption, functionality, safety, and regulatory matters. J Food Sci, 75: R77-87.
  5. Cornelis M. et al. (2007) Genetic polymorphism of the adenosine A2A receptor is associated with habitual caffeine consumption. Am J Clin Nutr, 86: 240-244.
  6. Sachse C. et al. (1999) Functional significance of a C–>A polymorphism in intron 1 of the cytochrome P450 CYP1A2 gene tested with caffeine. Br J Clin Pharmacol, 47(4): 445-9.
  7. Scientific Committee for Food (1983) Report of the Scientific Committee for Food on Caffeine.
  8. Health Canada. (2013) Health Canada Reminds Canadians to Manage Their Caffeine Consumption http://healthycanadians.gc.ca/recall-alert-rappel-avis/hc-sc/2013/34021a-eng.php
  9. CARE Study Group (2008) Maternal caffeine intake during pregnancy and risk of fetal growth restriction: a large prospective observational study. Br Med J, 337:a2332.
  10. March of Dimes (2012) Caffiene in Pregnancy  http://www.marchofdimes.com/pregnancy/caffeine-in-pregnancy.aspx
  11. Ellison R.C. et al. (1995) Current caffeine intake of young children: amount and sources. J Am Diet Assoc, 95(7): 802-4.
  12. Mitchell D.C. et al. 2013, Beverage caffeine intakes in the U.S. Food Chem Toxicol, 2013 Nov 1. [Epub ahead of print]
  13. Porkka-Heiskanen T. (2011) Methylxanthines and sleep. Handb Exp Pharmacol, 200: 331-48.
  14. Rétey J.V. et al. (2007) A genetic variation in the adenosine A2A receptor gene (ADORA2A) contributes to individual sensitivity to caffeine effects on sleep. Clin Pharmacol Ther, 81: 692-8.
  15. Byrne E.M. et al. (2012) A genome-wide association study of caffeine-related sleep disturbance: confirmation of a role for a common variant in the adenosine receptor. Sleep, 35(7): 967-75.
  16. Alsene K. et al. (2003) Association between A2a receptor gene polymorphisms and caffeine-induced anxiety. Neuropsychopharmacology, 28(9): 1694-702.
  17. Rogers P.J. et al. (2010) Association of the anxiogenic and alerting effects of caffeine with ADORA2A and ADORA1 polymorphisms and habitual level of caffeine consumption. Neuropsychopharmacology, 35(9): 1973-83.
  18. Booth D.A. et al. (1992) Personal benefits from post-ingestional actions of dietary constituents. Proc Nutr Soc, 51: 335–341.
  19. French J.A. et al. (1994) Caffeine and mood: individual differences in low-dose caffeine sensitivity. Appetite, 22: 277–279.
  20. American Psychiatric Association (2013) Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition (DSM V) ISBN 978-0-89042-554-1DSMV.
  21. Nehlig A. (1999) Are we dependent upon coffee and caffeine? A review on human and animal data. Neurosci Biobehav Rev, 23(4): 563-76.
  22. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA) (2011) Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to caffeine and increased fat oxidation leading to a reduction in body fat mass (ID 735, 1484), increased energy expenditure leading to a reduction in body weight (ID 1487), increased alertness (ID 736, 1101, 1187, 1485, 1491, 2063, 2103) and increased attention (ID 736, 1485, 1491, 2375) pursuant to Article 13(1) of Regulation (EC) No 1924/20061. EFSA Journal; 9(4): 2054.
  23. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA) (2011) Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to caffeine and increase in physical performance during short-term high-intensity exercise (ID 737, 1486, 1489), increase in endurance performance (ID 737, 1486), increase in endurance capacity (ID 1488) and reduction in the rated perceived exertion/effort during exercise (ID 1488, 1490) pursuant to Article 13(1) of Regulation (EC) No 1924/2006. EFSA Journal; 9(4): 2053 [24 pp.]. doi:10.2903/j.efsa.2011.2053.

EFSA (2015) Scientific Opinion on the Safety of Caffeine, EFSA Journal, 13(5):4102.

Nehlig A. (2016) Effects of coffee/caffeine on brain health and disease: What should I tell my patients? Pract Neurol, 16(2):89-95.

Clark I. and Landolt H.P. (2016) Coffee, Caffeine, and Sleep. Sleep Med Rev, 31:70-78.

Ker K. et al. (2010) Caffeine for the prevention of injuries and errors in shift workers. Cochrane Database Syst Rev, (5):CD008508.

Schweitzer P.K. et al. (2006) Laboratory and field studies of naps and caffeine as practical countermeasures for sleep-wake problems associated with night work. Sleep, 29(1):39-50.

Philip P. et al. (2006) The effects of coffee and napping on nighttime highway driving: a randomized trial. Ann Intern Med, 144:785-91.

Mets M.A. et al. (2012) Effects of coffee on driving performance during prolonged simulated highway driving. Psychopharmacol, 222(2):337-42.

McHill A.W. et al. (2014) Effects of caffeine on skin and core temperatures, alertness, and recovery sleep during circadian misalignment. J Biol Rhythms, 29(2):131-43.

Arendt J. (2009) Managing jet lag: Some of the problems and possible new solutions. Sleep Med Rev, 13:249-56.

Nehlig A. (2004) Are we dependent on coffee and caffeine: an update. In Nehlig A, ed. Coffee, Tea, Chocolate and the Brain. Boca Raton, FL: CRC Press;133-146.

Acquas E. et al. (2002) Differential effects of caffeine on dopamine and acetylcholine transmission in brain areas of drug-naive and caffeine-pretreated rats. Neuropsychopharmacol, 27:182-193.

De Luca M.A. et al. (2007) Caffeine and accumbens shell dopamine. J Neurochem, 103:157-163.

RETETE