Un sondaj la nivel european arata ca pauzele scurte si consumul de cafea imbunatatesc productivitatea

Cafeaua la locul de munca

Un sondaj la nivel european arata ca pauzele scurte si consumul de cafea imbunatatesc productivitatea

Cu toate acestea, peste un sfert dintre angajati sunt ‘prea ocupati’ sa bea cafea la serviciu

Octombrie 2017 – Un sondaj realizat in randul angajatilor din Europa arata faptul ca obiceiurile de consum al cafelei la locul de munca sunt modelate de timpul disponibil, gust si dorinta de a spori productivitatea.

Sondajul, comandat de Institutul pentru Informatii Stiintifice despre Cafea (ISIC) si realizat de YouGov, a inclus peste 8.000 de respondenti din sase tari europene. Angajatii au fost intrebati despre cantitatea de cafea consumata intr-o zi de lucru pentru a intelege cand si de ce aleg sa bea cafea si daca acest lucru are legatura cu productivitatea, in opinia lor.

La nivelul tarilor participante la sondaj, 68% dintre respondenti au declarat ca beau cafea mereu sau des pe parcursul unei zile de munca. Principalele motive pentru care consuma cafea in timpul serviciului au fost: placerea gustului (56%), pauza si odihna in timp ce savureaza sau prepara cafea (40%) si pentru a se simti mai vigilenti sau mai putin obositi (ambele 29%).

Cu toate acestea, peste un sfert (29%) au declarat ca nu consuma cafea pentru ca nu au timp sau sunt prea ocupati sa savureze o cafea la serviciu. Avand in vedere ca cei care beau cafea fac acest lucru din placere, pentru a se relaxa sau pentru a se simti mai alerti, acest lucru ar putea fi un indiciu ca anumite persoane nu beneficiaza de aceste elemente din cauza volumului de munca. In total, aproape unul din zece respondenti (11%) a declarat ca nu a avut niciodata o pauza scurta la serviciu pentru a consuma un aliment sau o bautura pe parcursul unei zile de munca.

La nivelul fiecarei tari sondate de ISIC, in medie cafeaua este bautura cea mai mult asociata productivitatii, 43% dintre respondenti spunand ca le imbunatateste productivitatea comparativ cu alte produse cu sau fara cafeina. In general, 63% dintre respondenti au ales pauzele scurte ca fiind factorul cel mai probabil sa le imbunatateasca productivitatea la serviciu. La nivelul tuturor tarilor, 56% au declarat ca au parte de 1-2 pauze scurte pe zi pentru a manca sau bea ceva; in vreme ce aproape un sfert (23%) au spus ca isi aloca 3-4 pauze scurte pentru a savura o gustare/ bautura.

Persoanele care consuma cafea in timpul programului de lucru, fac asta cel mai probabil intre orele 9 – 11 am (59%), cu exceptia Finlandei, unde angajatii prefera sa consume cafea intre orele 1 – 3 pm (57%). Insa, la nivelul tuturor tarilor participante la sondaj s-a observat un sablon clar privind consumul de cafea: un apogeu dimineata si o crestere usoara la pranz (1 – 3 pm) devenind apoi foarte scazut pe parcursul dupa-amiezii.

Un procent semnificativ (56%) de persoane care consuma cafea in timp ce se deplaseaza spre serviciu spun ca ii ajuta sa se trezeasca, iar o treime (36%) au declarat ca acest lucru ii ajuta sa se simta mai vigilenti. Exista o legatura recunoscuta stiintific intre cafea si performanta: Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) a declarat ca s-a stabilit o relatie de cauzalitate intre o stare de alerta si atentie imbunatatite si consumul a cel putin 75 mg de cafeina (cantitatea medie dintr-o ceasca de cafea normala)1.

ISIC a gazduit o masa rotunda pentru a discuta despre rezultatele sondajului, la care au participat Peter Rogers, Profesor de Psihologie Biologica, Universitatea din Bristol, Marea Britanie, si Keith Wesnes, Profesor de Neurostiinte Cognitive, Universitatea din Exeter, Marea Britanie. Raportul discutiei, impreuna cu o serie de comentarii suplimentare din partea Dr. James Chandler, analist politic in cadrul Work Foundation, poate fi accesat aici.

Roel Vaessen, Secretar General al ISIC, a declarat: “Cafeaua este des asociata cu locul de munca, indiferent daca este vorba despre un birou sau o fabrica. Dorim sa intelegem mai multe despre relatia dintre persoanele care lucreaza si consumul de cafea, avand in vedere ca exista o serie de studii stiintifice foarte interesante care analizeaza asocierile dintre cafeina, functia cognitiva, starea de alerta si concentrarea2-10.”

Rezultatele sondajului ISIC includ anumite implicatii cu un potential interesant pentru productivitatea la locul de munca. Datele OECD au aratat ca un program de munca prelungit nu este corelat unei productivitati mai bune11, si prin urmare numarul de respondenti la sondaj care pretind ca nu au timp de pauza sau cafea ar putea fi mai putin productivi fata de colegii lor.

Dr. James Chandler, analist politic in cadrul Work Foundation, a declarat: “Rezultatele sondajului ISIC au o serie de implicatii interesante privind bunastarea la locul de munca. Spre exemplu, faptul ca aproape o treime dintre cei intervievati nu pot gasi timp pentru o pauza scurta ar putea indica faptul ca acestia nu au control asupra lucrurilor care se intampla la locul de munca, ceea ce le genereaza o stare de stres.”

Dr. Chandler a continuat: “La nivelul Europei, problemele de sanatate cu care se confrunta populatia activa reprezinta o problema din ce in ce mai mare partial din cauza unei tendinte de imbatranire. Studiile de cercetare stiintifica privind consumul de cafeina si efectele sale asupra sanatatii precum un risc redus de diabet zaharat de tip 2 merita explorate in contextul in care angajatorii incearca sa gaseasca metode pentru a-si mentine angajatii sanatosi pentru mai mult timp2,12-13.”

Mai multe informatii despre cafeina, cafea si performanta intelectuala pot fi gasite pe site-ul Coffee and Health aici.

Note catre editori

Raportul ISIC, ‘The Good Things in Life: Coffee in the Workplace’, poate fi accesat aici.

Parametrii sondajului: Cu exceptia cazului in care se mentioneaza altfel, toate cifrele sunt preluate de la YouGov Plc. Esantionul total a cuprins 8.214 adulti din sase piete europene (Finlanda, Germania, Italia, Olanda, Spania si Marea Britanie) dintre care 4.534 lucrau (program complet sau part-time). S-a calculat media ponderala a rezultatelor, acestea fiind reprezentative pentru toti adultii (cu varsta de peste 18 ani) din fiecare tara. Studiul a fost realizat online de YouGov in perioada 15 – 22 mai 2017.

Referinte

  1. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA) (2011) Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to caffeine and increased fat oxidation leading to a reduction in body fat mass (ID 735, 1484), increased energy expenditure leading to a reduction in body weight (ID 1487), increased alertness (ID 736, 1101, 1187, 1485, 1491, 2063, 2103) and increased attention (ID 736, 1485, 1491, 2375) pursuant to Article 13(1) of Regulation (EC) No 1924/20061. EFSA Journal, 9(4):2054
  2. Nehlig A. (2016) Effects of coffee/caffeine on brain health and disease: What should I tell my patients? Pract Neurol, 16(2):89-95.
  3. Nehlig A. (2010) Is Caffeine a Cognitive Enhancer? J Alzheimers Dis, 20(S1):85-94.
  4. Smit H.R. and Rogers P.J. (2000) Effects of low doses of caffeine on cognitive performance, mood and thirst in low and higher caffeine consumers. Psychophymacol, 152:167-173.
  5. Einother S.J.L. and Giesbrecht T. (2012) Caffeine as an attention enhancer: reviewing existing assumptions. Psychopharmacol, 225(2):251-274.
  6. Brunyé T.T. et al. (2010) Caffeine modulates attention network function. Brain Cogn, 72:181-8.
  7. Brunyé T.T. et al. (2010) Acute caffeine consumption enhances the executive control of visual attention in habitual consumers. Brain Cogn, 74:186-92.
  8. Brunyé T.T. et al. (2012) Caffeine enhances real-world language processing: Evidence from a proofreading task. J Exp Psychol Appl, 18:95-108.
  9. Dawkins L. et al. (2011) Expectation of having consumed caffeine can improve performance and mood. Appetite, 57:597-600.
  10. Terry P. et al. (2009) Dissociations between motor timing, motor coordination, and time perception after the administration of alcohol or caffeine. Psychopharmacol, (Berl) 202:719-29.
  11. OECD (2017) Compendium of Productivity Indicators. Available at: https://data.oecd.org/lprdty/gdp-per-hour-worked.htm
  12. Ding M. et al. (2014) Caffeinated and decaffeinated coffee consumption and risk of type 2 diabetes: A systematic review and dose response meta-analysis. Diab Care, 37(2):569-586.
  13. Santos R.M. (2016) Coffee consumption, obesity and type 2 diabetes: a mini review. Eur J Nutr, 55(4):1345-1358.
RETETE