Începutul sarcinii se asociază adesea cu declanșarea stării de greață, vomă și pierderea apetitului (adesea cunoscute ca ‘semnalul sarcinii’), care în schimb pot cauza o reducere a consumului de cafea și, prin urmare, a aportului de cafeină din cafea1,6,7. Cercetările sugerează că femeile care au o sarcină viabilă au mai multe șanse să reducă aportul de cafeină ca răspuns la semnalul sarcinii comparativ cu femeile care sunt afectate de un avort1. Prin urmare, consumul redus de cafeină poate fi o consecință a viabilității sarcinii.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) în Opinia Științifică privind Cafeina a concluzionat că femeile însărcinate ar trebui să-și limiteze aportul de cafeină din toate sursele la 200 mg pe zi în timpul sarcinii [EFSA 2015]. Cercetările au sugerat că un consum moderat de cafeină de 200mg/zi* nu sporește riscul de complicații reproductive sau perinatale [EFSA 2015]. Această concluzie se bazează pe o serie de studii prospective pe cohorte care arată o asociere pozitivă în funcție de doze între aporturile de cafeină în timpul sarcinii și riscul de rezultate adverse la sarcină privind greutatea (ex. întârzierea creșterii fetale, greutate mai mică decât vârsta gestațională) [EFSA 2015]. Cu toate acestea, este dificil de definit o asociere între cafeină și sănătatea reproductivă, întrucât factori care creează confuzie precum schimbări ale dietei, fumatul și aprecierea incorectă sau imprecisă a duratei de expunere la cafeină pot limita capacitatea de a ajunge la concluzii clare1.
Cercetările sugerează că consumul de cafea nu poate fi asociat unei fertilității reduse1,3-5, nașterii premature15,17,18 sau decesului fetusului1; sau este semnificativ asociat malformațiilor congenitale 2,21-25,deși sunt necesare mai multe investigații pentru a confirma orice asociere sugerată cu malformațiile congenitale. Cercetările privind pierderea sarcinii10-16 și creșterea fetală1,2,13,20 oferă anumite rezultate contradictorii și, prin urmare, sunt necesare mai multe studii. Spre exemplu, o lucrare sugerează că aportul moderat (ex. mai puțin de 200mg/zi) de cafeină nu pare să fie un factor major care contribuie la avort15, în vreme ce un alt studiu sugerează că un aport mai mare (300mg/zi sau mai mult) de cafeină este asociat unui număr ridicat de avort într-o etapă târzie, deși autorii remarcă o incertitudine încă nedemonstrată în intensitatea asocierii14.
* O ceașcă obișnuită de cafea conține aproximativ 75-100 mg de cafeină
Referințe
1Peck J.D. et al. (2010) A review of the epidemiologic evidence concerning the reproductive health effects of caffeine consumption: a 2000-2009 update. Food and Chem Toxicol, 48(10):2549-76.
2Brent R.L. et al. (2011) Evaluation of the reproductive and developmental risks of caffeine. Birth Defects Research Part B: Developmental and Reproductive Toxicology, 92(2):152-187.
3Jensen T.K. et al. (2010) Caffeine intake and semen quality in a population of 2554 young Danish men. Am J Epidemiol, 171:883-891.
4Hatch E.E. et al. (2012) Caffeinated beverage and soda consumption and time to pregnancy. Epidemiol, 23(3):393-401.
5Anderson K. et al. (2010) Lifestyle factors in people seeking infertility treatment – A review. Australian and New Zealand J Obst and Gynae, 50:8-20.
6Lawson C.C. et al. (2004) Changes in caffeine consumption as a signal of pregnancy. Reproductive Toxicol, 18(5):625-33.
7Chen L. et al. (2014) Exploring maternal patterns of dietary caffeine consumption before conception and during pregnancy. Mat Child Health J, published online ahead of print.
8Boylan S.M. et al. (2013) Does nausea and vomiting of pregnancy play a role in the association found between maternal caffeine intake and fetal growth restriction? Mat Child Health J, 17(4):601-8.
9Hinkle S.N. et al. (2015) First trimester coffee and tea intake and risk of gestational diabetes mellitus: a study within a national birth cohort. Br J Obs and Gynae, 122(3):420-8.
10Wen W. et al. (2001) The associations of maternal caffeine consumption and nausea with spontaneous abortion. Epidemiol, 12:38-42.
11Weng X. et al. (2008) Maternal caffeine consumption during pregnancy and the risk of miscarriage: a prospective cohort study. Am J Obs and Gyne, 198:279.e1-8.
12Zhang B. et al. (2010) Risk factors for unexplained recurrent spontaneous abortion in a population from southern China. Int J Gyne & Obs, 108:135-8.
13Pollack A.Z. et al. (2010) Caffeine consumption and miscarriage: a prospective cohort study. Fertility and Sterility, 93:304-6.
14Greenwood D.C. et al. (2010) Caffeine intake during pregnancy, late miscarriage and stillbirth. Eur J Epidemiol, 25:275-80.
15Committee on Obstetric Practice (2010) Moderate caffeine consumption during pregnancy. Obs & Gyne, 116:467-8.
16Stefanidou E.M. et al. (2012) Maternal caffeine consumption and sine causa recurrent miscarriage. Eur J Obs and Gyne and Reproductive Biol, 158(2): 220-224.
17Maslova E. et al. (2010) Caffeine consumption during pregnancy and risk of preterm birth: a meta-analysis. Am J Clin Nutr, 92:1120-32.
18Jarosz M. et al. (2012) Maternal caffeine intake and its effect on pregnancy outcomes. Eur J Obs and Gynae and Reproductive Biol, 160(2):156-160.
19Bakker R. et al. (2010) Maternal caffeine intake from coffee and tea, fetal growth, and the risks of adverse birth outcomes: the Generation R Study. Am J Clin Nutr, 91:1691-8.
20Sengpiel V. et al. (2013) Maternal caffeine intake during pregnancy is associated with birth weight but not with gestational length: results from a large prospective observational cohort study. BioMed Central, 19;11:42.
21Schmidt R.J. et al. (2009) Maternal caffeine consumption and risk of neural tube defects. Birth Defects Research Part A: Clinical and Molecular Teratology, 85:879-89.
22Benedum C.M. et al. (2013) Risk of spina bifida and maternal cigarette, alcohol, and coffee use during the first month of pregnancy. Int J Environ Res Public Health, 10(8):3263-3281.
23Schmidt R.J. et al. (2010) Caffeine, selected metabolic gene variants, and risk for neural tube defects. Birth Defects Research Part A: Clinical and Molecular Teratology, 88:560-9.
24Browne M.L. et al. (2011) Maternal caffeine intake and risk of selected birth defects in the national birth defects prevention study. Birth Defects Research Part A: Clinical and Molecular Teratology, 91(2):93-101.
25Chen L. et al. (2012) Maternal caffeine consumption and risk of congenital limb deficiencies. Birth Defects Research Part A Clinical and Molecular Teratology, 94:1033-43.
26EFSA (2015) Scientific Opinion on the Safety of Caffeine, EFSA Journal, 13(5):4102.
27Thomopoulos T.P. et al. (2015) Maternal and childhood consumption of coffee, tea and cola beverages in association with childhood leukemia: a meta-analysis. Canc Epidemiol, 39(6):1047-1059.
28Orsi L. et al. (2015) Parental smoking, maternal alcohol, coffee and tea consumption during pregnancy, and childhood acute leukemia: the ESTELLE study. Canc Causes Contr, 26(7):1003-17.
29Jahanfar S. et al. (2013) Effects of restricted caffeine intake by mother on fetal, neonatal and pregnancy outcome. Cochrane database of systematic reviews, 15(2), 10.1002/14651858.CD006965.pub2.
30CARE Study Group (2008) Maternal caffeine intake during pregnancy and risk of fetal growth restriction: a large prospective observational study. BMJ, 337:a2332 doi:10.1136/bmj.a2332.
